articol blog TVA

Cu siguranta multi dintre dumneavoastra au auzit cel putin o data, fie la un seminar, fie intr-o alt fel de discutie cu un specialist in fiscalitate, despre cazurile de la Curtea Europeana de Justitie („CEJ”). Chiar mai mult, insusi Codul fiscal si Normele metodologice de aplicare a acestuia fac frecvent referire la decizii emise de acest organism.

Totusi, cati dintre noi stim cu adevarat cum am putea folosi deciziile emise de CEJ in folosul nostru. Vom incerca sa prezentam pe scurt, in cele ce urmeaza, cateva informatii de baza cu privire la CEJ.

Cine este Curtea Europeana de Justitie?

Creata in anul 1952 Curtea Europeana de Justitie, este institutia juridica a Comunitatilor Europene. Scopul principal a CEJ este acela de a se asigura ca legislatia europeana este interpretata si aplicata in mod unitar in toate statele membre. CEJ interpreteaza cadrul comun de reglementare si solutioneaza litigiile privind aplicarea dreptului comunitar dintre statele membre, dintre institutiile Uniunii Europene („UE”) si statele membre sau dintre institutiile UE si companii sau persoane fizice.

Cum este alcatuita Curtea Europeana de Justitie?

Curtea Europeana de Justitie este compusa din 27 de judecatori si 8 avocati generali. Fiecare dintre acestia reprezinta cate un stat european si este ales prin acordul comun al membrilor UE.

Cine ajunge la CEJ?

Cazurile pot ajunge la Curtea Europeana de Justite pe doua cai:

• 1. prin intermediul Curtii Nationale de Justitie - Curtile nationale de justitie ale statelor membre pot cere lamuriri la CEJ cu privire la interpretarea dreptului comunitar.
• 2. prin actionarea in judecata a unui stat membru, la initativa Comisiei Europene sau a unui alt stat membru. In cazul in care Comisia Europeana considera ca un stat membru nu isi respecta obligatiile asumate prin tratatul de aderare, va declansa procedura de incalcare a dreptului comunitar (procedura de infringement). Daca statul respectiv va lua masurile pe care le impune executarea hotararii Curtii, procedura va fi oprita. In caz contrar sa va ajunge la faza de litigiu in cadrul careia se face apel la CEJ.

Cum se adopta deciziile CEJ?

Presedintele Curtii transmite un caz catre una din cele 6 camere. Judecatorul responsabil va realiza si va prezenta un raport preliminar cu sugestii si propuneri legate de caz. Hotararea CEJ va fi adoptata prin majoritate de voturi, pe baza acestui raport si in urma interogarii reprezentantilor ambelor parti de catre judecatori si avocatii generali.

Decizia si concluziile avocatilor generali vor fi disponibile la nivel public chiar din ziua pronuntarii acestora, fiind ulterior publicata si in Repertoriul jurisprudenţei Curţii de Justiţie si a Tribunalului.

Cum poate fi utilizate deciziile (jurisprudenta) CEJ in Romania?

Prin intermediul jurisprudentei sale, Curtea Europeana de Justitie a stabilit obligatia autoritatilor administrative nationale de a asigura aplicarea deplina a dreptului comunitar in cadrul domeniilor lor de competenta. De asemenea autoritatile sunt obligate sa protejeze drepturile conferite de aceste hotarari cetatenilor, inlaturand aplicarea oricarei dispozitii contrare din dreptul intern, indiferent daca este anterioara sau ulterioara normei comunitare.

De asemenea, CEJ recunoaste principiul raspunderii statelor membre pentru incalcarea dreptului comunitar. Incalcarile comise de statele membre sunt astfel susceptibile sa dea nastere unor obligatii de reparare, care pot in anumite cazuri sa aiba repercusiuni grave asupra finantelor publice nationale. In plus, orice neindeplinire de catre statele membre a obligatiilor impuse de dreptul comunitar poate fi sesizata curtii, iar in situatii neexecutarii unei hotarari care constata o astfel de neindeplinire, statul poate fi obligat sa plateasca penalitati si/sau o suma forfetara.

Mai mult, Curtea a introdus principiul efectului direct al dreptului comunitar in statele membre. Acest lucru permite atat cetatenilor, cat si companiilor stabilite intr-una din aceste tari sa invoce in mod direct normele comunitare in instantele judecatoresti nationale.

Deciziile CEJ in domeniul taxei pe valoarea adaugata

Hotararile CEJ au un rol important in imbunatatirea aplicarii legislatiei comunitare in Romania. Astfel, incepand cu data aderarii la Uniunea Europeana, legislatia comunitara isi manifesta efectele si la nivelul Romaniei. Astfel, odata cu aderarea avem posibilitatea de a folosi deciziile CEJ, daca acestea sunt favorabile, comparativ cu legislatia nationala.

Unul dintre domeniile in care deciziile CEJ sunt cel mai adesea utilizate este acela al taxei pe valoarea adaugata. Astfel, asa cum am precizat inca de la inceput, insusi Titlul VI al Codului fiscal referitor la TVA, precum si Normele metodologice de aplicare a acestuia fac referire explicita la utilizarea unor decizii CEJ pentru a stabili tratamentul privind TVA al unor anumite situatii.

Persoanele interesate de acest articol au mai citit si:

• Ghidul de supravietuire pentru servicii intracomunitare
• Cum mi-am rezolvat corect si cu bani putini problemele de fiscalitate si contabilitate la noile Seminarii Active Taxpedia?
• Ce s-a schimbat in completarea / depunerea declaratiei 390 pentru achizitii intracomunitare in 2010?
• Cum te ajuta iTax sa rezolvi in cateva minute orice speta de TVA 2010 pentru servicii? (Acum actualizat cu ultimile modificari din 01.07.2010)